Articole

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian au solicitat comisiilor din Parlament întocmirea unui raport de anchetă privitor la activitatea actualului Guvern, în temeiul art. 109 din Constituția României, al art. 13 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială și al art. 62-65 din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

>>Citește aici SCRISOAREA DESCHISĂ adresată comisiilor parlamentare<<

Confederațiile solicită această anchetă deoarece actualul Guvern a adoptat o serie de măsuri care nu au mandatul Parlamentului, nu sunt prevăzute în Programul de Guvernare aprobat de forul legislativ și, în mai multe cazuri, contravin în mod direct angajamentelor asumate public față de cetățeni și față de actorii economici și sociali.

Marți, 17 martie, a avut loc o întâlnire la sediul Ministerului Educației și Cercetării între reprezentanții federațiilor sindicale și oficiali ai ministerului. Au participat: ministrul Mihai Dimian, secretarii de stat Gigel Paraschiv, Sorin Ion, Zoltan Kallos și directorul economic Mihai Păunică, iar din partea federațiilor sindicale reprezentative au fost prezenți Simion Hăncescu, George Purcaru, Marius Nistor, Ionel Barbu, Anton Hadăr și Mihai Buțu.

În prima parte a întâlnirii au avut loc discuții despre problemele învățământului preuniversitar, care s-au soldat cu concluzia că este nevoie de o nouă întâlnire pentru cunoașterea aprofundată a sistemului și a rezultatelor aplicării Legii 141/2025.

La nivelul învățământului superior, Anton Hadăr și Mihai Buțu au solicitat reprezentanților ministerului un punct de vedere asupra următoarelor aspecte:
1. Legea salarizării – implicarea ministrului pentru o poziționare cât mai corectă în grilă.
2. Sporul de doctorat – implicarea pentru a nu se pierde atât în grila de salarizare cât și ca importanță în societate (atracția pentru studii doctorale).
3. Finanțarea educației cu 15% din bugetul general consolidat.
4. Prorogarea aplicării noilor condiții de promovare în contextul în care în ultimii 2 ani (și în continuare) nu au fost scoase posturi la concurs din motive de reducere a finanțării.
5. Prima de carieră didactică – grăbirea apariției actului normativ pentru a se putea aplica, chiar dacă sunt prevăzute în mare parte doar cursuri.
6. Echivalarea salarizării conform Legii 183/2025 pentru personalul din cercetare.
În ciuda listei ample de revendicări și teme de discuție, întâlnirea dintre ministrul educației și reprezentanții sindicatelor s-a încheiat fără măsuri clare, iar problemele semnalate rămân în continuare nerezolvate. Potrivit Edupedu, ministrul Mihai Dimian a descris întâlnirea drept „una de cunoaștere” și de prezentare a problemelor din sistem, considerând că discuțiile au fost un punct de plecare pentru eventuale măsuri viitoare, iar soluțiile concrete vor fi prezentate într-o rundă ulterioară de negocieri, fără a fi indicat un calendar clar.

Bugetul MEC pe anul 2025 a fost cu 2 miliarde de lei mai mic decât era necesar

Bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2026 ar urma să fie de 57.326.512.000 de lei, potrivit informațiilor publicate pe surse de Digi24.ro. Raportat la PIB-ul estimat de CNPP pentru 2026, de 2.045 miliarde lei, suma reprezintă aproximativ 2,8% din produsul intern brut.

Procentul este semnificativ sub pragul de 6% din PIB prevăzut în fosta lege a educației, echivalent cu procentul de 15 din cheltuielile Bugetului General Consolidat (BGC) din articolul 108 al actualei Legi 198/2023 a învățământului preuniversitar. Dacă această prevedere ar fi aplicată, bugetul educației ar trebui să ajungă la aproximativ 123 de miliarde lei, adică cu peste 65 de miliarde lei mai mult. Ar înseamna peste dublul sumei vehiculate acum pentru 2026.

Comparativ cu anul precedent, bugetul ar fi în scădere. În 2025, alocarea bugetară inițială pentru Ministerul Educației a fost de 60.249.526.000 lei. Astfel, suma estimată pentru 2026 este cu aproximativ 2,9 miliarde lei mai mică decât alocarea inițială din 2025.

Execuția preliminată pentru 2025, care apare în documentul publicat, a fost de 57.167.920.000 lei, ceea ce înseamnă un grad de execuție de aproximativ 94,9% din bugetul alocat. Bugetul vehiculat pentru 2026 este, practic, la un nivel similar cu execuția din anul precedent, cu o creștere de doar 0,2%

Proiectul de buget pe 2026 ar urma să fie publicate de Ministerul Finanțelor în această săptămână, potrivit declarațiilor recente ale membrilor Executivului.

Comisia Europeană a aprobat primele de carieră pentru profesorii din România. Cu toate acestea, banii trebuie folosiți în principal pentru cursuri de formare.

Comisia Europeană a aprobat luni deblocarea primelor de carieră didactică pentru profesorii din România, a anunțat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene.

Condițiile de utilizare a voucherelor sunt mai stricte decât în forma adoptată de Guvernul României în 2023, după greva generală a profesorilor. Conform noilor reguli, minimum 65% din sumă trebuie alocat participării la cursuri de formare profesională stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.

Restul banilor poate fi folosit pentru cărți, materiale de specialitate sau alte cheltuieli necesare activităților educaționale, dar care și au legătură cu procesul de predare.

Miercuri, 25 februarie 2026, la Palatul Cotoceni a avut loc o întâlnire între participanții la pichetare, reprezentanți ai celor trei federații din educație și ai organizațiilor studențești și consilierii prezidențiali. 

Delegația protestatarilor a fost formată din: Anton Hadăr, Victor Jeflea, Simion Hăncescu (FSLI), George Purcaru (FSLI), Marius Nistor (FSE Spiru Haret), Nicușor Cotescu (FSE Spiru Haret) și studenții Romina Pascaru (UNSR), Sergiu Covaci ( ANOSR), Lawrence Dinca (USR).

Administrația Prezidențială a fost reprezentată de Dna Diana Pungă – Consilier de Stat pentru relația cu societate civilă și Irina Rusu – Consilier de Stat.

Discuțiile au fost centrate în jurul revendicărilor exprimate în scrisoarea adresată Președintelui României cum sunt: abrogarea măsurilor anti-educație luate prin Legea nr.141/2025 (creșterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.), creșterea bugetului pentru educație și pentru cercetare, recunoașterea importanței activității cadrelor didactice printr-o poziționare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar, menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025, lansarea imediată a competițiilor naționale de cercetare din finanțări interne, restabilirea integrală a burselor studenților, deblocarea soldurilor universităților pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene și la dezvoltarea instituțională, deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în universități și în cercetare.

În deschiderea discuțiilor am subliniat încă o data importanța sporului de doctorat pentru noi toți, dar în special pentru cercetători, debutanți și cei care intenționează să lucreze în învățământul superior. Am condamnat măsura diminuării acestuia în condițiile în care deja este plafonat, iar economia realizată este, cel mai probabil, infimă. Ne-am exprimat dezacordul și nemulțumirea în legătură cu celelalte măsuri de austeritate care au fost luate sau urmează a fi adoptate fără nicio analiză de impact, dar extrem de periculoase pentru întregul sistem educațional. În discursul nostru am precizat că educația are nevoie de o reformă reală pe care ne-o dorim și la care ne oferim să lucrăm cu ajutorul experților din zona universităților, academiilor , institutelor de cercetare, etc. Colegii din preuniversitar au atras atenția asupra nemulțumirilor sociale care se cumulează exprimându-se metaforic „ca într-o sobă cu ușa închisă în care focul arde mocnit”. Studenții și-au prezentat nemulțumirile legate de diminuarea burselor, diminuarea numărului de locuri bugetate corelate cu creșterea taxelor de școlarizare și administrative, sugerând că în scurt timp majoritatea studenților se vor orienta către universități din afara țării.

Consilierii Prezidențiali ne-au adresat întrebări punctuale, și-au notat revendicările noastre, au primit scrisoarea adresată Președintelui și au sugerat că rolul de mediator al acestuia ar fi exercitat mai eficient în contextual existenței unui ministru al Educației. 

În încheiere doresc să vă mulțumesc tuturor pentru participarea și mobilizarea exemplară, demonstrând din nou că FNS ”Alma Mater” este o forță care luptă real pentru educația din România și indiferent de condiții este o voce care se face auzită!

Cu respect,

Prof. univ. dr. Anton Hadăr

Conf. univ. dr. Victor Jeflea

Federația Națională Sindicală “ALMA MATER”, respinge, cu vehemență, orice asociere directă sau insinuantă, referitoare la susținerea măsurii reducerii indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor, prin prezența președintelui federaţiei, prof. univ. dr. ing. Anton HADĂR, în cadrul unui “grup de lucru” format ca “urmare a întâlnirii dintre Biroul Permanent al Consiliului Naţional al Rectorilor și Premierul României” și “constituit din reprezentanții consorțiilor universitare, ai autorităților și ai sindicatului”, din următoarele motive:
1. F.N.S. “ALMA MATER” a militat permanent pentru acordarea sporului de doctorat / indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor, prin negocieri guvernamentale, prin frecvente exprimări de poziții publice, prin organizarea unor proteste – precum cel din ziua de 25.02.2026 şi prin acțiuni în instanță (câştigate) – atunci când, în urmă cu circa 15 ani acest spor nu a mai fost acordat, pentru o perioadă de aproximativ trei ani, celor care obţinuseră titlul ştiinţific de doctor;
2. Federaţia noastră a susţinut, în cadrul procesului de elaborare a Legii salarizării din anul 2017, ca indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor să fie unitară, să reprezinte 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi să fie acordată celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul în care a fost obţinut doctoratul;
3. F.N.S. “ALMA MATER” are statutul de invitat permanent la ședințele Consiliului Național al Rectorilor, prin președinte, prof. univ. dr. Anton HADĂR, fără drept de vot, doar cu rol consultativ. Prezența domniei sale într-un “grup de lucru” constituit în majoritate din reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Rectorilor a avut, pe cale de consecință, același rol consultativ;
4. F.N.S. “ALMA MATER” nu a avut nicio discuţie cu Premierul Ilie Bolojan – Ministrul interimar al educaţiei, în privinţa măsurilor de austeritate preconizate şi adoptate din sistemul de învăţământ naţional.

În cadrul “grupului de lucru”, urmare a măsurilor preconizate a fi luate de către Guvern în învăţământul superior de stat din România (cum ar fi reducerea cu circa 20% a bugetului aferent anului 2026 – 10% prin Legea bugetului şi încă 10 % prin reducerea cheltuielilor de personal din anul 2026 faţă de anul anterior) s-a pus problema reducerii cheltuielilor de personal din universităţi. Cum salariile de bază nu pot fi reduse, a fost analizată posibilitatea diminuării unor sporuri, iar cum reducerea sporului de solicitare neuro-psihică de 10% ar fi afectat şi învăţământul preuniversitar, a mai rămas doar indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor, în prezent 950 de lei brut, valoare plafonată la nivelul anului 2018 (astăzi ar fi trebuit să fie 2025 de lei brut), efectuându-se câteva calcule privind reducerea acestei indemnizaţii. Nu s-a votat o propunere concretă, iar reprezentantul federaţiei noastre a menţionat, de mai multe ori, că nu este de acord cu nicio măsură care ar conduce la diminuarea veniturilor celor care beneficiază de această indemnizaţie. Noi considerăm că decizia s-a luat mai sus, la nivel guvernamental. Iată unde se ajunge atunci când Premierul Ilie Bolojan vrea reduceri, peste reduceri, chiar şi acolo unde au mai fost luate măsuri de austeritate!
Peste câteva zile de la această singură întâlnire a “grupului de lucru” au apărut, în consultare publică, noi măsuri de reducere a cheltuieilor publice, una dintre acestea fiind reducerea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor, de la 950 de lei brut, la 500 de lei brut, pe durata anului 2026. De atunci:
1. F.N.S. “ALMA MATER” și-a exprimat public, în mod repetat, prin membrii Consiliului Naţional de Conducere ai săi, poziția antagonică față de intențiile Guvernului de reducere a indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor;
2. A fost organizat un protest (pichetare) la Palatul Cotroceni, în care reducerea indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor a reprezentat unul dintre motivele importante ale acestui protest, iniţiat de către federaţia noastră;
3. În scrisoarea adresată Consiliului Naţional al Rectorilor, ca informare și ca motivare a acțiunilor de pichetare a Palatului Cotroceni din data de 25.02.2026, se menţionează clar că federaţia nu este de acord cu “reducerea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor, de la 950 de lei la 500 de lei”;
4. În scrisoarea adresată Președintelui României, în data de 25.02.2026, tot clar se stipulează solicitarea noastră: “menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025”.
Pe cale de consecință și în conformitate cu toate cele prezentate anterior, F.N.S. “ALMA MATER” respinge cu fermitate decizia diminuării sporului de doctorat, pe care o consideră abuzivă şi pe care o va contesta în continuare prin declarații publice şi prin organizarea de acțiuni de protest.
26.02.2026
Biroul Executiv al F.N.S. “ALMA MATER”
Secretar general, Conf. dr. ing. Florin BACIU

COMUNICAT DE PRESĂ FNS „ALMA MATER” – PDF

Sindicatul Unio a desfășurat zilele acestea un referendum în rândul membrilor săi pentru a afla tipul acțiunii de protest prin care doresc să lupte împotriva prevederilor din art. 49 al Pachetului 3 de reforme al Guvernului Bolojan. Din cei aproximativ 1400 de membri de sindicat, 332 au completat formularul pentru referendum, iar dintre aceștia 211 au preferat participarea la pichetări/mitinguri și grevă, 93 au votat că doresc numai grevă, 21 de angajați au optat numai pentru miting/pichetare, iar 7 dintre respondenți preferă să nu protesteze.

Sindicaliștii din învățământ protestează astăzi, 4 februarie, în fața sediului Guvernului împotriva măsurilor politice de reducere a deficitului bugetar, care afectează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea personalului din Educație.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) și Federația Națională Sindicală (FNS) Alma Mater preconizează că la protest vor participa peste 2000 de persoane. Sindicatul UNIO de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași s-a alăturat acestui demers și a trimis o delegație la București.

Totodată, sindicatele au aplicat chestionare în rândul membrilor și au demarat un referendum pentru a decide modalitățile de protest viitoare (pichetări/miting și grevă). Mai mult, cele trei federații din Educație au inițiat o strângere de semnături pentru inițiativa legislativă cetățenească menită anulării măsurilor anti-educație adoptate de Guvernul Bolojan prin Legea 141/2025. Inițiativa a fost publicată în Monitorul Oficial și are nevoie de 100 de mii de semnături pentru a ajunge în dezbatere în Parlamentul României.