Reamintim că, pe data de 22 aprilie a.c., președintele Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, Anton Hadăr, și ministrul Educației, Mihai Dimian, au semnat Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Grup de Unități din Sectorul de Activitate Învățământ Superior.
Ilustrație foto – AI
Ilie Bolojan profită de retragerea miniștrilor PSD pentru a adopta rapid reformele, conform G4 Media.
Conform informațiilor apărute pe stirileprotv.ro, Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.
Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și vizează, în principal, creșterea echității salariale, transparenței și orientarea sistemului către performanță. Autoritățile subliniază că actuala lege, în vigoare din 2017, a generat în timp discrepanțe semnificative între diferite categorii de angajați din sectorul public.
Cele mai importante prevederi din noua lege a salarizării
Potrivit documentului consultat de ȘtirileProTV.ro, care a fost transmis inițial partenerilor sociali înainte de a fi supus dezbaterii publice, proiectul de lege urmează să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare. De asemenea, există posibilitatea ca până să fie pus în dezbatere publică, proiectul să mai sufere modificări.
Sporurile și indemnizațiile păstrate și cele eliminate
Printre sporurile menținute se numără cel de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv și cele de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene. De aceste majorări ar putea beneficia și anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe.
În același timp, proiectul elimină unele beneficii existente, precum indemnizația de hrană și sporul pentru titlul de doctor, acesta din urmă urmând să fie inclus în coeficienții de salarizare pentru personalul din învățământ.
Un element central al reformei îl reprezintă plafonarea sporurilor: suma acestora, împreună cu primele și indemnizațiile, nu va putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepție fac sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii.
Proiectul mai prevede acordarea unui spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap, dar elimină sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut.
Autoritățile susțin că noile reguli urmăresc reducerea discrepanțelor, corelarea veniturilor cu performanța și menținerea cheltuielilor de personal în limite sustenabile.
Totodată, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultatele obținute, dar în limite stricte. Acestea vor putea ajunge la maximum 30% din salariul de bază individual, însă vor fi acordate doar unui procent limitat de angajați.
Pentru a crește transparența, instituțiile publice vor fi obligate să transmită periodic date privind veniturile salariale către Ministerul Muncii, nerespectarea acestei obligații urmând să fie sancționat.
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv la nivelul administrației publice locale, unde va fi implementată o grilă unică de salarizare.
Ce se întâmplă în Educație
Președintele Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, Anton Hadăr, și ministrul Educației, Mihai Dimian, au semnat astăzi, 22 aprilie, Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Grup de Unități din Sectorul de Activitate Învățământ Superior.
Click AICI pentru a citi CCM-ul la nivel de Grup de Unități din Sectorul de Activitate Învățământ Superior 2026 care urmează să intre in vigoare.
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian au solicitat comisiilor din Parlament întocmirea unui raport de anchetă privitor la activitatea actualului Guvern, în temeiul art. 109 din Constituția României, al art. 13 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială și al art. 62-65 din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.
>>Citește aici SCRISOAREA DESCHISĂ adresată comisiilor parlamentare<<
Confederațiile solicită această anchetă deoarece actualul Guvern a adoptat o serie de măsuri care nu au mandatul Parlamentului, nu sunt prevăzute în Programul de Guvernare aprobat de forul legislativ și, în mai multe cazuri, contravin în mod direct angajamentelor asumate public față de cetățeni și față de actorii economici și sociali.
Marți, 17 martie, a avut loc o întâlnire la sediul Ministerului Educației și Cercetării între reprezentanții federațiilor sindicale și oficiali ai ministerului. Au participat: ministrul Mihai Dimian, secretarii de stat Gigel Paraschiv, Sorin Ion, Zoltan Kallos și directorul economic Mihai Păunică, iar din partea federațiilor sindicale reprezentative au fost prezenți Simion Hăncescu, George Purcaru, Marius Nistor, Ionel Barbu, Anton Hadăr și Mihai Buțu.
În prima parte a întâlnirii au avut loc discuții despre problemele învățământului preuniversitar, care s-au soldat cu concluzia că este nevoie de o nouă întâlnire pentru cunoașterea aprofundată a sistemului și a rezultatelor aplicării Legii 141/2025.
La nivelul învățământului superior, Anton Hadăr și Mihai Buțu au solicitat reprezentanților ministerului un punct de vedere asupra următoarelor aspecte:
1. Legea salarizării – implicarea ministrului pentru o poziționare cât mai corectă în grilă.
2. Sporul de doctorat – implicarea pentru a nu se pierde atât în grila de salarizare cât și ca importanță în societate (atracția pentru studii doctorale).
3. Finanțarea educației cu 15% din bugetul general consolidat.
4. Prorogarea aplicării noilor condiții de promovare în contextul în care în ultimii 2 ani (și în continuare) nu au fost scoase posturi la concurs din motive de reducere a finanțării.
5. Prima de carieră didactică – grăbirea apariției actului normativ pentru a se putea aplica, chiar dacă sunt prevăzute în mare parte doar cursuri.
6. Echivalarea salarizării conform Legii 183/2025 pentru personalul din cercetare.
În ciuda listei ample de revendicări și teme de discuție, întâlnirea dintre ministrul educației și reprezentanții sindicatelor s-a încheiat fără măsuri clare, iar problemele semnalate rămân în continuare nerezolvate. Potrivit Edupedu, ministrul Mihai Dimian a descris întâlnirea drept „una de cunoaștere” și de prezentare a problemelor din sistem, considerând că discuțiile au fost un punct de plecare pentru eventuale măsuri viitoare, iar soluțiile concrete vor fi prezentate într-o rundă ulterioară de negocieri, fără a fi indicat un calendar clar.
Procentul este semnificativ sub pragul de 6% din PIB prevăzut în fosta lege a educației, echivalent cu procentul de 15 din cheltuielile Bugetului General Consolidat (BGC) din articolul 108 al actualei Legi 198/2023 a învățământului preuniversitar. Dacă această prevedere ar fi aplicată, bugetul educației ar trebui să ajungă la aproximativ 123 de miliarde lei, adică cu peste 65 de miliarde lei mai mult. Ar înseamna peste dublul sumei vehiculate acum pentru 2026.
Comparativ cu anul precedent, bugetul ar fi în scădere. În 2025, alocarea bugetară inițială pentru Ministerul Educației a fost de 60.249.526.000 lei. Astfel, suma estimată pentru 2026 este cu aproximativ 2,9 miliarde lei mai mică decât alocarea inițială din 2025.
Execuția preliminată pentru 2025, care apare în documentul publicat, a fost de 57.167.920.000 lei, ceea ce înseamnă un grad de execuție de aproximativ 94,9% din bugetul alocat. Bugetul vehiculat pentru 2026 este, practic, la un nivel similar cu execuția din anul precedent, cu o creștere de doar 0,2%
Proiectul de buget pe 2026 ar urma să fie publicate de Ministerul Finanțelor în această săptămână, potrivit declarațiilor recente ale membrilor Executivului.
Comisia Europeană a aprobat primele de carieră pentru profesorii din România. Cu toate acestea, banii trebuie folosiți în principal pentru cursuri de formare.
Comisia Europeană a aprobat luni deblocarea primelor de carieră didactică pentru profesorii din România, a anunțat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene.
Condițiile de utilizare a voucherelor sunt mai stricte decât în forma adoptată de Guvernul României în 2023, după greva generală a profesorilor. Conform noilor reguli, minimum 65% din sumă trebuie alocat participării la cursuri de formare profesională stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.
Restul banilor poate fi folosit pentru cărți, materiale de specialitate sau alte cheltuieli necesare activităților educaționale, dar care și au legătură cu procesul de predare.
Miercuri, 25 februarie 2026, la Palatul Cotoceni a avut loc o întâlnire între participanții la pichetare, reprezentanți ai celor trei federații din educație și ai organizațiilor studențești și consilierii prezidențiali.
Delegația protestatarilor a fost formată din: Anton Hadăr, Victor Jeflea, Simion Hăncescu (FSLI), George Purcaru (FSLI), Marius Nistor (FSE Spiru Haret), Nicușor Cotescu (FSE Spiru Haret) și studenții Romina Pascaru (UNSR), Sergiu Covaci ( ANOSR), Lawrence Dinca (USR).
Administrația Prezidențială a fost reprezentată de Dna Diana Pungă – Consilier de Stat pentru relația cu societate civilă și Irina Rusu – Consilier de Stat.
Discuțiile au fost centrate în jurul revendicărilor exprimate în scrisoarea adresată Președintelui României cum sunt: abrogarea măsurilor anti-educație luate prin Legea nr.141/2025 (creșterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.), creșterea bugetului pentru educație și pentru cercetare, recunoașterea importanței activității cadrelor didactice printr-o poziționare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar, menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025, lansarea imediată a competițiilor naționale de cercetare din finanțări interne, restabilirea integrală a burselor studenților, deblocarea soldurilor universităților pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene și la dezvoltarea instituțională, deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în universități și în cercetare.
În deschiderea discuțiilor am subliniat încă o data importanța sporului de doctorat pentru noi toți, dar în special pentru cercetători, debutanți și cei care intenționează să lucreze în învățământul superior. Am condamnat măsura diminuării acestuia în condițiile în care deja este plafonat, iar economia realizată este, cel mai probabil, infimă. Ne-am exprimat dezacordul și nemulțumirea în legătură cu celelalte măsuri de austeritate care au fost luate sau urmează a fi adoptate fără nicio analiză de impact, dar extrem de periculoase pentru întregul sistem educațional. În discursul nostru am precizat că educația are nevoie de o reformă reală pe care ne-o dorim și la care ne oferim să lucrăm cu ajutorul experților din zona universităților, academiilor , institutelor de cercetare, etc. Colegii din preuniversitar au atras atenția asupra nemulțumirilor sociale care se cumulează exprimându-se metaforic „ca într-o sobă cu ușa închisă în care focul arde mocnit”. Studenții și-au prezentat nemulțumirile legate de diminuarea burselor, diminuarea numărului de locuri bugetate corelate cu creșterea taxelor de școlarizare și administrative, sugerând că în scurt timp majoritatea studenților se vor orienta către universități din afara țării.
Consilierii Prezidențiali ne-au adresat întrebări punctuale, și-au notat revendicările noastre, au primit scrisoarea adresată Președintelui și au sugerat că rolul de mediator al acestuia ar fi exercitat mai eficient în contextual existenței unui ministru al Educației.
În încheiere doresc să vă mulțumesc tuturor pentru participarea și mobilizarea exemplară, demonstrând din nou că FNS ”Alma Mater” este o forță care luptă real pentru educația din România și indiferent de condiții este o voce care se face auzită!
Cu respect,
Prof. univ. dr. Anton Hadăr
Conf. univ. dr. Victor Jeflea
