Ilustrație foto – AI
Ilie Bolojan profită de retragerea miniștrilor PSD pentru a adopta rapid reformele, conform G4 Media.
Conform informațiilor apărute pe stirileprotv.ro, Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.
Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și vizează, în principal, creșterea echității salariale, transparenței și orientarea sistemului către performanță. Autoritățile subliniază că actuala lege, în vigoare din 2017, a generat în timp discrepanțe semnificative între diferite categorii de angajați din sectorul public.
Cele mai importante prevederi din noua lege a salarizării
Potrivit documentului consultat de ȘtirileProTV.ro, care a fost transmis inițial partenerilor sociali înainte de a fi supus dezbaterii publice, proiectul de lege urmează să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare. De asemenea, există posibilitatea ca până să fie pus în dezbatere publică, proiectul să mai sufere modificări.
Sporurile și indemnizațiile păstrate și cele eliminate
Printre sporurile menținute se numără cel de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv și cele de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene. De aceste majorări ar putea beneficia și anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe.
În același timp, proiectul elimină unele beneficii existente, precum indemnizația de hrană și sporul pentru titlul de doctor, acesta din urmă urmând să fie inclus în coeficienții de salarizare pentru personalul din învățământ.
Un element central al reformei îl reprezintă plafonarea sporurilor: suma acestora, împreună cu primele și indemnizațiile, nu va putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepție fac sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii.
Proiectul mai prevede acordarea unui spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap, dar elimină sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut.
Autoritățile susțin că noile reguli urmăresc reducerea discrepanțelor, corelarea veniturilor cu performanța și menținerea cheltuielilor de personal în limite sustenabile.
Totodată, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultatele obținute, dar în limite stricte. Acestea vor putea ajunge la maximum 30% din salariul de bază individual, însă vor fi acordate doar unui procent limitat de angajați.
Pentru a crește transparența, instituțiile publice vor fi obligate să transmită periodic date privind veniturile salariale către Ministerul Muncii, nerespectarea acestei obligații urmând să fie sancționat.
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv la nivelul administrației publice locale, unde va fi implementată o grilă unică de salarizare.
Ce se întâmplă în Educație
- Proiectul de lege prevede creșteri ale salariului de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ.
- Coeficienții au fost stabiliți conform celor prevăzute în ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2023, respectiv salariul funcției de profesor debutant din preuniversitar este la 23% din indemnizația președintelui României.
- De asemenea, s-au respectat proporțiile propuse între funcțiile de conducere și celelalte funcții, precum și echivalarea funcției de profesor din învățământul universitar cu funcția de medic specialist din unități clinice.
- Pentru personalul din învățământul universitar se reduce procentul de majorare a salariului de bază acordată din veniturile proprii de la 30% la 20%, diferența fiind avută în vedere la determinarea coeficienților pentru funcțiile respective.
- Funcția de secretar-șef universitate a fost repoziționată în noul proiect de lege astfel încât să fie respectat principiul ierarhizării funcțiilor, precum și concluziile evaluării posturilor din cadrul proiectului.
- Partea variabilă a drepturilor salariale care se acordă acestei categorii de personal a fost elaborată ținându-se cont de necesitățile reformei care presupune păstrarea sporurilor esențiale, asigurându-se astfel echitatea în sistemul public de salarizare.
- Gradația de merit și sporul de performanță academică au fost înlocuite cu premiul pentru stimularea performanței prevăzut de noua lege.
- Sporul de suprasolicitare neuropsihică a fost luat în calcul la determinarea coeficienților pentru funcțiile din învățământ.
- În proiectul de lege au fost păstrate funcțiile didactice auxiliare din Lege-cadru nr.153/2017, și nu cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024, deoarece potrivit legii, se pot introduce funcții didactice auxiliare prin ordin comun al MEC și MMFTSS, iar funcțiile comune (cum sunt cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024 ca funcții didactice auxiliare) se regăsesc în anexa Administrație. Acest principiu este aplicat pentru toate familiile ocupaționale.
- Pentru personalul din cercetare, proiectul de lege prevede creșteri ale salariilor de bază având în vedere faptul că această categorie de personal bugetar nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de majorări salariale adecvate pentru domeniul de activitate.
- Au fost eliminate reglementările specifice personalului clerical care îşi desfăşoară activitatea în ţară, în cadrul cultelor religioase din România, recunoscute potrivit legii, deoarece aceste reglementări nu reprezintă drepturi salariale pentru personalul bugetar și nu fac obiectul legii salarizării.