Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (FSESH) și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” (FNSAM) — federația la care e afiliat oficial și Sindicatul UNIO — au dat publicității, pe 12 august 2026, un nou comunicat comun prin care resping categoric propunerea de salarizare a personalului din învățământ prezentată de Guvern cu o zi înainte, pe 11 august 2026. Cele trei organizații reprezintă împreună peste 300.000 de salariați din învățământul preuniversitar și universitar.
Comunicatul vine la aproape trei săptămâni după ce aceleași trei federații anunțaseră, pe 23 iulie 2026, că refuză să mai participe la discuțiile de la Ministerul Muncii pe acest subiect, considerându-le „un simplu exercițiu de imagine”. De data aceasta discuțiile chiar au avut loc, la cel mai înalt nivel, la Palatul Cotroceni — dar, potrivit federațiilor, tot fără rezultat pe problema esențială.
Ce a fost prezentat la Cotroceni
La întâlnirea de la Palatul Cotroceni au fost puse pe masă două materiale privind proiectul Legii salarizării:
Primul material conține o serie de corecții față de variantele anterioare: – pentru dirigenție, un spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 lei, în funcție de numărul de elevi din clasă; – o nouă modalitate de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore; – pentru învățământul superior, unele reechilibrări ale coeficienților în zona personalului didactic de predare; – pentru tutorat, un spor de 10% din valoarea de referință de 4.100 lei.
Al doilea material propune o grilă de salarizare, aplicabilă începând cu 1 septembrie 2028, cu coeficienți de ierarhizare (la gradația 0): – pentru învățământul preuniversitar: între 2,12 (profesor debutant, studii superioare) și 2,55 (profesor cu studii superioare, gradul didactic I, peste 25 de ani vechime); – pentru învățământul superior: între 2,12 (asistent universitar, vechime până la 3 ani) și 4,05 (profesor universitar, peste 25 de ani vechime).
Discuțiile începute la Cotroceni au continuat apoi la Ministerul Muncii, dar, spun federațiile, fără să fie identificată o soluție pentru problema esențială: grila de salarizare în sine.
Ce cer în continuare cele trei federații
Federațiile recunosc că unele corecții răspund parțial problemelor semnalate, dar subliniază că nu schimbă problema de fond: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă. Poziția lor rămâne aceeași susținută și în iulie:
„Susținem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. […] Pentru învățământul superior susținem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,25 și 4,05, valori care înglobează și indemnizația pentru titlul științific de doctor.”
Diferența dintre ce propune Guvernul (2,12–4,05 la universitar, fără mențiunea indemnizației de doctorat) și ce cer federațiile (2,25–4,05, cu indemnizația de doctorat inclusă în plajă) rămâne, deci, deschisă — iar pentru personalul didactic universitar de la UAIC, care în marea majoritate deține titlul de doctor, diferența nu e cosmetică.
Federațiile resping și argumentul constrângerilor bugetare ca justificare pentru coeficienții finali:
„Actualele constrângeri bugetare nu pot determina nivelul final al coeficienților și, implicit, locul pe care educația îl va ocupa pentru anii următori în sistemul public de salarizare.”
Promisiunea din 2023, nerespectată
Comunicatul reamintește un angajament public asumat de Guvern: în urma grevei generale din 2023, Executivul s-a angajat public să reașeze salarizarea din educație pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice, iar în 2024, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale la Ministerul Muncii, a fost elaborată o grilă construită pe principii de ierarhizare fundamental diferite față de grila propusă acum de Guvernul Bolojan. Federațiile consideră actualul proiect o abatere de la acel angajament, nu o continuare a lui.
Un semnal de alarmă: peste 6.300 de cadre didactice necalificate
Comunicatul citează un efect deja vizibil al Legii nr. 141/2025: numărul cadrelor didactice necalificate din preuniversitar a ajuns la aproximativ 6.300. Federațiile avertizează că o grilă nouă, care nu oferă o perspectivă salarială reală, riscă să accentueze, nu să corecteze, dificultatea sistemului de a atrage și de a menține personal calificat.
Apelul către Parlament
Comunicatul se încheie cu un apel direct către legislativ:
„Dacă Guvernul României nu își asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea și responsabilitatea muncii personalului din învățământ, Parlamentul are obligația morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educație, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan.”
Comunicatul e semnat de președinții celor trei federații — Simion Hâncescu (FSLI), Marius Ovidiu Nistor (FSESH „Spiru Haret”) și Anton Hadăr (FNS „ALMA MATER”) — și datat București, 12 august 2026.
Ce urmează
Proiectul Legii salarizării rămâne, pentru moment, blocat pe exact punctul pe care federațiile l-au semnalat încă din iulie: coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic, inclusiv cel universitar. Miza pentru UAIC e directă — grila propusă de Guvern la Cotroceni ar poziționa personalul didactic universitar pe o plajă de coeficienți mai restrânsă și fără recunoașterea explicită a titlului de doctor, față de ce cere FNS „ALMA MATER”, federația la care UNIO e afiliat. Sindicatul UNIO urmărește în continuare acest dosar și va informa comunitatea UAIC pe măsură ce apar noutăți.