Astăzi, 23 iulie 2026, cele trei federații reprezentative din învățământ, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” (federația la care e afiliat și Sindicatul UNIO), au anunțat public că nu vor participa la discuțiile programate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) pe tema proiectului de lege a salarizării unitare. Cele trei organizații reprezintă împreună peste 300.000 de salariați din învățământul preuniversitar și universitar.
Motivul refuzului, în cuvintele federațiilor
Din comunicatul comun al celor trei federații, datat 23 iulie 2026:
„Nu vom gira cu prezența noastră un simplu exercițiu de imagine. Cele trei federații și-au transmis deja punctul de vedere comun, fundamentat și detaliat, în cadrul discuțiilor anterioare. Nu putem valida soluții conjuncturale sau ajustări minimale care nu răspund în mod real problemelor semnalate. În contextul în care Guvernul și ministrul Muncii ne-au transmis deja, sec și cinic, că «mai mult de atât nu se poate», participarea noastră la întâlnirea de astăzi ar fi complet inutilă, servind strict intereselor de imagine publică ale guvernanților.”
Federațiile merg mai departe și acuză Executivul de încălcarea propriilor angajamente:
„Atragem atenția că actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din anul 2023. Este o dovadă de ipocrizie și o desconsiderare totală a angajamentelor luate în fața societății.”
Poziția transmisă parlamentarilor este fermă: aceștia trebuie să aleagă „între a refuza inițierea acestui pseudo-proiect al legii salarizării” sau „a promova o lege sănătoasă, în care salariații din învățământ să fie poziționați conform importanței muncii depuse” — așa cum a fost, susțin federațiile, proiectul lucrat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale în 2024. Comunicatul e semnat de președinții celor trei federații: Simion Hâncescu (FSLI), Marius Ovidiu Nistor (FSESH „Spiru Haret”) și Anton Hadăr (FNS „ALMA MATER”).
Ce problemă a identificat „ALMA MATER” când a calculat pe funcții reale
Federația „ALMA MATER” a comparat veniturile aflate azi în plată cu ce ar rezulta din grila propusă pe 16 iulie 2026 — și a transmis deputaților, pe 20 iulie 2026, o analiză pe funcții. Rezultatul, pentru personalul didactic universitar: la majoritatea tranșelor de vechime, conferențiarii și șefii de lucrări (lectorii) ar avea salarii mai mici decât cele din prezent, nu mai mari, deși legea e prezentată drept o reformă a salarizării:
- conferențiaruniversitar, 10-15 anivechime: 9.409 lei → 9.225 lei (-184 lei/lună)
- conferențiaruniversitar, 6-10 anivechime: 9.101 lei → 8.938 lei (-163 lei/lună)
- șeflucrări (lector), 3-6 anivechime: 8.364 lei → 8.118 lei (-246 lei/lună, cea mai mare scădereidentificată)
- șeflucrări (lector), 6-10 anivechime: 8.452 lei → 8.239 lei (-213 lei/lună)
Coeficienți fără nicio logică internă
Dincolo de scăderi, federația a identificat distorsiuni greu de justificat în ierarhia coeficienților propuși:
- lectorii/șefii de lucrări sunt plătiți sub asistenții universitari, la aceeași vechime — de exemplu la 10-15 ani, asistentul are coeficient 2,07 față de 2,04 la lector; iar un asistent debutant (2,00) ajunge să aibă coeficient mai mare decât un lector cu 3-5 ani vechime (1,98), deși e mai jos în ierarhia funcțiilor și are mai puțină experiență;
- bibliotecarul ar fi plătit mai mult decât conferențiarul. Coeficientul propus pentru bibliotecar (2,15 în grila de preuniversitar, majorat cu 10% pentru universitar) ajunge la 2,37 — peste toate pozițiile de lector universitar și peste conferențiarul cu 10-15 ani vechime (2,25);
- studiile superioare scurte sunt plătite peste studiile superioare complete: bibliotecarul cu studii superioare de scurtă durată (SSD) are, în proiect, coeficient 1,93 — mai mult decât informaticianul grad 1 (1,91), administratorul financiar grad 1A (1,86) sau laborantul grad 1A (1,76), toți cu studii superioare complete (S).
În plus, comparând varianta discutată în mai cu cea din 16 iulie, mai mulți coeficienți au fost tăiați între cele două versiuni, de exemplu profesorul universitar cu 15-20 ani vechime a coborât de la 3,10 la 3,06, iar conferențiarul cu 20-25 ani de la 2,77 la 2,75. Traiectoria proiectului, între versiuni succesive, e descrescătoare.
Ce cere federația
În scrisoarea transmisă parlamentarilor pe 20 iulie 2026, „ALMA MATER” propune, printre altele:
- reintroducerea indemnizației lunare de 25% din valoarea de referință pentru personalul care deține titlul științific de doctor — eliminată din proiectul actual;
- majorarea plafonului anual pentru premiile de performanță, de la 4% la 5% din cheltuielile cu salariile de bază;
- salariile de bază ale personalului didactic auxiliar din universități să fie cu 10% mai mari decât cele ale funcțiilor similare din preuniversitar;
- un spor de până la 20% pentru cadrele didactice care îndeplinesc funcția de tutore de an;
- păstrarea în plată a gradației de merit obținute prin concurs, pentru cei care o au deja, până la termenul prevăzut de Legea 153/2017.
Ce urmează
Proiectul e încă în dezbatere publică, iar Guvernul urmează să-l trimită Parlamentului. Federațiile au ales calea confruntării deschise: refuză să valideze prin prezența lor o discuție pe care o consideră formală, și mută presiunea spre Parlament, singurul care mai poate opri sau corecta proiectul înainte de intrarea lui învigoare, prevăzută pentru 1 decembrie 2026. Sindicatul UNIO urmărește evoluția acestui dosar și va informa comunitatea UAIC pe măsură ce apar noutăți.